A existat 1 Decembrie 1918

De veacuri s-au zbătut şi au luptat pentru Unire
Munteni, moldavi şi ardeleni ce-aveau o sfântă năzuinţă
Să-şi întregească ţara şi neamul de-o vorbire,
Să fie România o unică fiinţă.

De sărbătoare, haine, românii au îmbrăcat smeriţi
S-au adunat la Alba venind din trei hotare
Înfăptuind marele vis de-a fi uniţi
Prin proclamaţia recunoscută şi biruitoare.

Străini unul de altul cu emoţie se îmbrăţişau
Le umezeau obrajii de bucurie lacrimi,
Şi gânduri de recunoştinţă pline îndreptau
Spre cei căzuţi ce-au suferit în patimi.

Dar azi istoria de veacuri a ţării pe unii-i deranjează
Din manualele şcolare lipsesc şi domni şi date
Sfidând dorinţa noastră şi ne globalizează
Iar jertfele pe-Altarul de Unire sunt uitate.

Ardealul îl vor unii eliberat de ţară,
Partid Moldovenesc în Iaşi a fost născut!
În timp ce Bucovina plânge dinafară
Şi trist se ofileşte Podul din flori de peste Prut!

Cei mari de sus se bat pentru putere
Cei mici se ceartă … capra vecinului să moară
Cei mari adună-n grabă avere peste-avere
Cei mici se zbat să facă negoț cu apă chioară.

Copiii-s galbeni, triști și calciu n-au în oase
Iar ziua care vine ne-aruncă în abis
Viitor, bani, glorie au fetele frumoase
Ce trupul și-l cultivă pentru a ajunge miss.

E poluată apa, deșeuri ordinare ne invadează glia
Nimic nu facem, deși ecologiști mai toți ne-am definit
Pădurea țării arde ca făclia
O groapă plină de gunoiul altora, am devenit.

E-atâta violență-n vorbe dar și-n fapte
TV-ul ne aduce-n prim plan doar grozăvii,
Privești sinistroșenii și suspini cu șoapte
Vai! Am ajuns o țară de nebuni!

Ne adunăm și azi cu mic cu mare la Sfânta Sărbătoare
Deși cam toți sunt dezbinați și mulți sunt triști
Primiți Eroi ai neamului recunoștința noastră și o floare
Dintr-o frumoasă țară de români turiști.

Plecați prin alte lumi să-și caute bunăstare
Ne te-or uita românii, pribegi fără să vrea
Îți dăruiesc un gând, câteva rânduri și o floare
În veci să îmi trăiești, O! Țara mea!

Decembrie 2000
(poezie scrisă la vârsta de 13 ani, cenzurată de revista școlii întrucăt doamna profesoară care se ocupa de editarea revistei a declarat ca, citez “nu consider că este o poezie de revista unei școli” – adevărul îi supără pe oameni, cu atât mai mult cu cât nu fac nimic ca sa-l schimbe …)


Leave a Reply

Your email address will not be published. All fields are mandatory.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.